Culturalizare prin asociere

Aseara am fost la teatru. De fapt e impropriu spus „la” pentru ca de fapt am fost „pe”.
Intrucit aflasem de un restaurant numit Aria tnb care era cocotat pe Teatrul National din Bucuresti, ne propusesem sa-l incercam. Si bine ce ne-a parut. Motiv pentru care vi-l recomand.
Am petrecut o seara superbellissima. Locatia ideala. Mincare gustoasa. Prezentarea OK. Serviciul desavirsit, Muzica meserie. Atmosfera de top. Lume stilata. Iar pretul la fel ca la Calinescu care e un restaurant de cartier, cu mincare buna, dar ca acasa, intr-un decor muncitoresc, cu un interior spre naspa, o priveliste de poveste cu blocuri jerpelite si o atmosfera de dai sa fugi. Nu spun, desi am s-o fac, la o masa vecina era un cuplu cu un el de vreo doua ori cit mine si care-si arata cu gratie curul pe deasupra bluejeans-ilor care reuseau cu greu sa-i acopere cam jumatate din buci. Yummy! Era o imagine ca rupta din bestseller-ul „Cum sa-ti ucizi pofta de mincare”

Evident ca ne vom mai duce la Aria pentru a incerca si alte alea. De data asta ne-am delectat cu un piept de rata si cu un snitel de porc. Ambele, excelent de foarte bune si bine gatite. Pieptul a venit si cu o chestie inedita. O tarta cu un piure de cartofi cu trufe. Nu ca m-as da in vint dupa trufe, dar combinatia era chiar misto.

PS. Ultima poza e reflexia noastra si a Universitatii (zoom la max) in geamul restaurantului.