Motiv pentru care am achizitionat doua ciolane de porc pe care le-am fiert de le-au luat toate transpiratiile. Iar cind muschii deja nu se mai puteau tine pe oase, i-am ciopirtit.
Ca vedeti voi, am primit interzis la salamaraie, din partea sotiei. Numai ca, salamaraia fiind una din pasiunile vietii mele, m-am vazut nevoit sa-mi procesez singur porcu, decit sa-mi fac procese de constiinta mai tirziu. Asa ca am luat sticla de Aqua Carpatica in care adusesem tuica din Romania. Si a propos de sticle, voi baga un breaking news. Urasc sticlele. Nu din cauza materialului din care sunt facute si nici din cauza formei. Ceea ce-mi produce reactia de repulsie e ca toate au fund. Dracu sa le ia! Ca din aceasta cauza, sticla respectiva era goala.
In fine, am folosit-o, dupa ce i-am taiat top-ul, umplind-o cu carnea deja fiarta. Si dupa cum se vede, pe linga carnea care era imbibata in zeama ei usturoiata, piperata si sarata, am bagat si bucati de castraveti murati. Data viitoare voi pune si ceva boia iute. Asa caci, pot spune fara rezerve, ca „sunca” sau ce-o fi ea, a iesit meserie. Din zeama ramasa si ceva carnica am mai pus-o de-o piftie. A, si sa nu uit. Am niste pietre de riu pe care le-am spalat, fiert si bagat in microwave, cu care tin varza la fund, cind o pun la murat. Asa ca in orificiul sticlei an bagat o cutie de iaurt in care am pus unul din blovani ca sa tina compozitia cit mai compacta si dupa cum se vede, a cam tinut-o.
Dupa o noapte la frigider, am taiat sticla, am dat-o dracu si am invelit „sunca” in film din ala transparent ca sa nu se usuce. Si uite asa o tin in frigider de unde mai tai cite-o felie pentru un sendvis sanatos. Si am o vaga banuiala ca pina luni o terminam.
VatiClanul Papei 