Pe Litoralul anilor ’70 exista o anumita scara valorica a discotecilor si barurilor de noapte, pe care o invatai fara sa urmezi vreun curs anume. Pui de urs, din Olimp, era un fel de discoteca muncitoreasca. Salvamari si asistente medicale de prin Olanda, Germania, Norvegia, samd. Nimic interesant, desi iepurasii pot sari de unde nu te astepti. In schimb Internationalul, din Olimp, era cuibul odraslelor CC al PCR. Saracul bar de noapte, desi misto ca local si ca program, gemea de securisti care supravegheau atent nicusorii si sergheii veniti in destrabalari cu baletistele corpului de balet. Exact ca-n barul Atlantic din Bucuresti. Asa ca, atunci cind aparea „suita”, imbicsita de priviri banuitoare, ne-apuca greata si ieseam ca sa nu ni se citeasca scirba pe fete.
Mai era si barul de sus, din Amfiteatru, unde „importurile” erau la fel de dornice ca oriunde pe litoral, dar mult mai rafinate. Adica erau numai femei stilate, aranjate, fardate, manichiurate, pedichiurate, epilate, de la cap in jos si mirosind de cu greu iti puteai masca reactiile. Aici puteai admira picioare zvelte pe tocuri de 12, pe care ti-ai fi alergat buzele pina spre intersectie, o noapte-ntreaga. Solduri pe care rochitele mulate le deconspirau cu generozitate si pe care nu scapam nici o ocazie de a le mingiia. La inceput delicat si-n treacat iar mai apoi cu gesturi ferme si fara echivoc. Sini pe jumatate goi sfidind racoarea noptii, cu sfircuri infiorate intr-o indecenta cuceritoare, dorindu-si parca arsita unei limbi patimase, muncita de pofte si umezita-n Campari.
Hai gata, trezirea!!! V-ajunge, c-o sa stropiti tastatura.
Mai departe, la discoteca Neptun era comme ci, comme ça, nici ca-ca, nici foarte-foarte. Cu alte cuvinte, o discoteca populara unde se-ntimplau de toate. Ei da, dar acum ajungem la Intim, unde se intra doar pe valuta si unde nu mai vedeai mangalezi si rupti in cur. Asta era o discoteca mica, dar cu pretentii. Evident ca si in asta se intimplau destrabalari senzuale si chiar sexuale, dupa cum am povestit, dar mai rafinate, nu hop top, hai ti-o-ndop.
Un alt local cu pretentii era Paradisul, din Jupiter, unde o ardeau majoritatea artistilor, cintaretilor si in general aia care nu mai aveau loc pe ecranele televizoarelor din cauza „conducatorului iubit”. Nu o frecventam des, dar nici n-o ocoleam, desi n-am agatat nici macar un ciorap de matase in ea.
Cap Aurora era o chestie degeaba, plina de italieni si Moto Guzzi. Acolo de obicei mergeam pentru afaceri si nimic mai mult. Dar Venus, ah Venus! Ne atragea ca un magnet cu Auto-night-ul si mai ales cu Impala lui. Auto-night era discoteca pentru babardeli. Aici era imposibil sa intri singur si sa nu iesi cu vreo svenska flicka dupa tine. Poate de aceea as numi-o, discoteca prieteniei intre popoare si intre picioare. Un spatiu cu adevarat pacifist.
Mai jos, aproape de plaje, era Impala. E, aici era cotoioasa intrucit atit intrarea cit si consumatia erau in valuta. Aici nu agatai tu, te agatau ele. Aici erau fete mai coapte, cu situatie materiala stabila, cugari care cautau tineret bovin pentru monta. Cum monta era de fapt specializarea noastra, evident ca roiam ca bondarii in jurul margaretelor. A nu se intelege ca umblam lesinati, cu limba scoasa, aratind ca javrele-n calduri. Nu, tata, eram imbracati si parfumati numai in italienisme de ultima generatie si continuam sa fim figuranti, dar cu masura, ascunzind pe cit posibil intentiile. Bine, asa aratam ori de cite ori ieseam afara din casa, n-o faceam special pentru a agata vreun import.
Ecuatia era simpla. Legatura era pur estivala, fara complicatii ulterioare. Cind se intimpla sa-i cazi vreuneia cu tronc, iti mutai domiciliul. Dar asta nu inseamna ca-ti cadeau ca mustele in lapte, chiar daca erau rele de musca. Aici m-am imperecheat cu Tulla. Tulla asta parca era sora cu p#!@, asa de mult o iubea. Suedeza de prin Malmo, venise si ea la babardeli, dupa ce in prealabil discutase cu alte svenska despre dorinta nestramutata a romanilor de a-si depune icrele. Asa ca, aflind ea ca din Romania nu se pleaca nefututa, s-a hotarit sa dea iama si-n populatia daco-romana.
Eu am intilnit-o cind mai avea doar o saptamina de stat, desi mai mult nu cred c-as fi rezistat fizic. Citi o mai fi descarcat pina la mine, nu stiu ca nu ramin urme, dar stiu ca devenea extrem de generoasa dupa al doilea pahar de votca, desi generoasa era tot timpul. Saptamina respectiva as putea s-o caracterizez ca, incandescenta si desi nu-mi face cinste, Tulla parea tot timpul nefututa, de ma bagase la idei. O fi din Malmo sau din Cisnadie? De fapt era din Malmo, dar parea din Cisnadie, la cit era de arzoaica.
Marele atu pe care-l aveai umblind cu un „import” era ca te prezenta si noilor venite, de pe meleagurile ei natale. Asa ca dupa plecarea ei, ramineai cu grupul urmator. Cum ele-si comentau zilnic contactele sexuale, pina-n cele mai mici amanunte, tu erai deja vizat, ceea ce te scutea de vreun efort in plus pentru a-ti intocmi urmatorul proiect de vacanta.
Va urma.
VatiClanul Papei 