Ca ni se impun taxe daca proprietatea noastra „privata” e vacanta mai mult de sase luni pe an, mi se pare normal. Normal intr-o societate anormala, ca cea in care traim. Dar hai sa spunem ca noi i-am ales si asta meritam, desi nici situatia asta nu e reala intrucit dupa alegeri s-au asociat hot cu hot si tot cum au vrut ei a iesit.
Bun, deci exista mai nou aceasta „vacant tax” care suna a staul de vite, ceea ce n-ar fi foarte departe de adevar. Dar problema e ca pentru aceste taxari, guvernul liberalo-cubanez a trebuit sa angajeze o armata de vatafi. Vatafi care habar n-au sa scrie si sa citeasca. Adica, pardon, in hindu au ceva cunostinte, dar si alea vagi.
In fine, iti vine jalba acasa cum ca trebuie sa declari daca ai locuit la adresa respectiva sase luni din anul precedent. Daca nu, de ce nu. Si in conformitate cu ce raspunzi si cu ce descopera ei, ti-o trag sau nu. Numai ca astia ti-o pot trage si fara motiv intrucit, cum spuneam, n-are cine sa le citeasca jalba returnata. Pentru ca, si acum intru-n concret, anul trecut la adresa noastra nu exista o casa, fiind in constructie. Da, dar intrebarea suna cam asa „ati locuit timp de sase luni la adresa X?” Si pentru ca onestitatea ma da afara din casa, am spus „nu”. Dupa care urmeaza motivul si aici am ales „reparatii/ renovari” ca de constructie nu pomeneau. Numai ca eu am avut o extraordinara prezenta de spirit si la paragraful unde eram invitat sa dau detalii am specificat lipsa casei si imposibilitatea de-a locui intr-o casa inexistenta. Dupa care am atasat permisul de constructie si celelalte aprobari plus planul casei si-am trimis jalba retur, online.
La fo doua-trei luni primim ravas de le guvernul comunist ca taxele pentru faptul ca adresa a fost vacanta se ridica la $14.000. Si asta fara a mentiona nimic referitor la jalba trimisa retur. Dar nu numai atit. Din proclamata grija fata de cetatean, ne-au si tras din cont jumatate din suma. Iar acum, stam pe telefoane cam cum stateam la coada la ficatei in Epoca de Aur, ca sa putem vorbi cu vreun hindustanez care sa ne lamureasca ce dracu au inteles ei din jalba noastra. Numai ca dupa exact 52 de minute de asteptare, linia ne-a fost intrerupta. Ca jumatate din oras reclama, e clar, dar de ce ne intrerupe linia, cind noi stateam linistiti la coada?
Asa ca vom contacta un avocat care sa preia cazul, desi asta costa si nu putin. Plus ca in general in cazul acesta problema poate fi solutionata in cinci ani. Ah, am spus „putin”, asta ma face cumva putinist? Ca dupa cazutii-n cap, cam asta mi-ar fi incadrarea. Nu dau detalii intrucit nu doresc sa-mi minjesc blogul cu laturi.
In incheiere, pentru cei cu dor de duca
„Trai pe vatrai ca-n Canada,
Nu gasiti nici in Uganda”
VatiClanul Papei 