De pe what’s app adunate si-napoi la lume date (17)

Priveste-ma-n versuri! (55)

Un cocos dintre aceia ce domnesc peste-o ograda,
Se visa cu ochii mintii, far’ ca nimeni sa il creada,
In iatacuri c-o cadina-n voluptoasa-i unduire,
Daruindu-i-se toata, fara moft si-mpotrivire.
Dar trezit de-o ciuguleala, chiar afara, in gradina,
Se gindi, privind spre ceruri, „Doamne, de n-ar fi gaina”

Gaina:
E nauc, dar ii pup ghiara pentru-o calcatura, doua,
Ca-i e mintea bramburita, cind a mea-i sa stau pe oua.