Va multumesc! Dar nu era nevoie. Eu doar am numit un fenomen descoperit de Masaru Emoto, care a constatat ca apa cristalizeaza diferit functie de felul in care-i vorbim. Exact, nu e nicio greseala. Se pare, dupa cum spune „ochi mici”, ca vibratiile produse prin vorbire influenteaza calitatea apei care se poate deteriora functie de cit de naspa-i vorbim.
Astfel, daca unui pahar cu apa ii vom spune te iubesc timp de o sptamina, cristalizarea va fi o stea gigea, in sase colturi, O avea vreo legatura cu David? Hmmm! Problema devine jidaneasca si nu-i bine. Dar daca ii vom spune te urasc si o injuri de mama, cristalizarea va fi cih, dezordonata, aiurita si cu aspect haotic. Se pare ca asta e si secretul agheasmei sau holy water care se dovedeste ca nu e chiar atit de holy pe cit cred unii. Ca nu e rugaciunea in sine, ci faptul ca in prezenta ei vorbele rostite sunt de iubire, de pace, de intelegere si de supunere totala si neconditionata.
De fapt am auzit multe persoane care spun ca vorbesc cu plantele din casa si ca le merge foarte bine. Credeam initial ca sunt povesti, dar uite ca s-au facut experimente care au demonstrat ca plantele au o sensibilitate aparte. Bine, nu planta in sine, ca aia e tuta, dar apa care o hraneste. In prezenta starilor conflictuale planta se blegeste. Este un experiment interesant facut de acelasi doctor japonez, dar cu orez.
Mai mult si mai important, corpul uman contine 72% apa. Pai si atunci, daca noi dam in timpeala si incepem sa injuram si sa ne punem poalele-n cap, nu se cheama ca apa din noi o ia razna? Ba se cheama. Pai si daca e asa, e oare posibil ca apa din noi sa comunice cu apa de linga noi? As zice ca da, dar se pare ca sunt singurul. Ca Masaru pune degradarea apei pe seama vibratiilor produse de vocea noastra. Dar daca noi emitem biocurenti, de ce n-ar emite si apa, apocurenti? Adica, ce, ea e mai proasta?
In fine, nu stiu exact care e spilul, dar ma voi intoarce in laborator si voi lua problema in mina. Problema cu apocurentii, zic. Pina atunci aveti de grija cum vorbiti in prezenta apei, care e prezenta peste tot, ca eu m-am hotarit sa nu mai scot nici macar un sunet care s-o necajeasca, ca dupa cum se vede treaba, apa e mai ceva decit cenzura. Bine ca n-au aflat capeteniile apocalipsei, ca ne-ar pune sa cumparam „indulgente” sau ne-ar pune taxe pe trivialitati. Si si mai bine e ca in prezenta whisky-ului ne putem desfasura, ca pe asta nu l-a analizat nimeni. Desi, la cit s-a scumpit, ce taxe sa mai puna?
PS – Le dau dracului de diacritice, sa ma scuze doamna Apa, ca e un chin sa corectezi un text intreg, cuvint cu cuvint.