Mai exact ar fi fost sa intitulez postul de fata „Apusul apusului”, dar din dorinta de-al face cunoscut, noii generatii, pe amicul Delavrancea, am decis sa folosesc titlul primei piese de teatru din cadrul Trilogiei Moldovei. Dar evident ca nu de Stefan va fi vorba, ci de alte capetenii, mai intirziate cu aproximativ cinci secole. Capetenii la fel de beligerante, ca susnumitul, mult mai demente si mai nenorocite decit el. Sau poate la fel de nenorocite, ca n-am avut placerea sa-l cunosc personal.
Spre deosebire de creierii aplatizati ai capeteniilor nord-atlantice si over-atlantice, Putin a dovedit ca beneficiaza de multe circumvolutiuni. Cu toate astea, n-am sa inteleg, pina-ntr-o zi cind voi intelege, ce e cu razbelul asta de catifea. Adicatelea, da-le nene bombardele sa-i saturi, ca doar ai de unde si exista si-un precedent cu americanski in Jugoslavia. Ca daca ar fi vorba de compasiune, as intelege, dar cind ukrainienii mor oricum cu miile, care-i rostul acestui joc de-a soarecele si pisica?
Daca as fi fost eu putin mai Putin, as fi nivelat Kievul, nu toata Ukraina si l-as fi extras pe birlicul Jele cu tricourile lui verzi, cu tot. Dupa aceea as fi maturat Azovul si as fi trimis stegurile lor zvasticate, capeteniilor apusului. Apus care … apune pe zi ce trece, desi ei si-ar fi dorit sa apuna rasaritul. Cum insa din punct de vedere galactic acest lucru este imposibil, deocamdata, apusenii apusului s-au trezit apunind iremediabil. Si asta din pricina unei strategii paguboase si a faptului ca n-au tinut cont de intelepciunea romaneasca care spune clar ca cine sapa groapa altuia … o ia in gura.
Au incercat ei, apusenii, si nu e vorba de muntii cu acelasi nume, ca lovind in poporul rus, asta sa-l matraseasca pe Putin. Dar vai! Din greseala au utilizat sanctiuni „bumerang” care fiind gresit orientate, s-au intors impotriva propriilor popoare. Si in acest fel, se va dovedi o data in plus faptul ca in apus se apune, nu in rasarit.
Totusi, daca Putin crede ca apusul va apune de buna voie, se-nseala. Apusul asta nu mai e unul linistit pe care sa-l admiri cu un pahar de vin in mina, la gura „Europei Libere” ca mai-nainte. Timpurile respective s-au cam dus dracu. Acum, actualului, cu toate fulgerele, trasnetele si timpeniile produse, trebuie sa-i dai brinci ca sa dispara-n ocean. Brinci care deocamdata e doar o mingiere insuficienta pentru a-i convinge sa apuna de buna voie, inaite de-a apune ei intreg apusul.
Si nu-mi spuneti, imi dau si singur seama ca multi, gen Goe, vor spune ca as fi pro Putin. Si poate c-ar fi ceva adevar in afirmatia respectiva, daca si numai daca anti globalismul si putinismul sunt sinonime. Asta pentru ca n-am nimic impotriva apusului, ci a capeteniilor lui care trudesc, in mod inconstient, sa-l apuna, asa dupa cum am afirmat mai sus. Sper insa sa apuna ei inainte de-a apune intregul apus.