De mortuis nihil nisi bene

De ce in latina? Suna mai misterios, mai Roma, mai Caligula si poate asa voi reusi sa epatez asistenta nelatinizata. Adica pe aceia care vor da fuga la google si care vor afirma extaziati „maaaama, ce de mai stie asta!” Clar?

Si desi nu sunt de acord cu semnificatia expresiei, la modul general, o adopt pentru postul de fata, intrucit explica continutul. Continut inspirat din spusele unui amic virtual care a disparut pentru citva timp din cauza de subiecte depresante cu care erau burdusite blogurile citite. Si consider ca motivatia este absolut justificata.

Dar, oare, mai exista in ziua de azi evenimente, subiecte care sa te binedispuna? Pentru ca de un timp incoace, subiectele placute au disparut din cotidian. Iar cei care si-au terminat de povestit defuncta tinerete, asa ca mine si care s-au apucat de dezbatut actualitati, tot ca mine, nu prea au cum sa-si inveseleasca musafirii. Evident ca mai exista un Biden de care poti sa rizi pina te dor falcile sau o Ursula care pe croati ii duce cu mintea la orase, pe romani, la … stiti voi si pe batswana, la bani. Dar in general, subiectele sunt sumbre, ca si viitorul pe care ni-l modeleaza capeteniile actuale.

Revenind la ce-a fost, dupa cum am observat eu, la modul general vorbind, numai trecutul placut si favorabil e istorisit. Nu prea am vazut blogger care sa-si povesteasca durerile, rateurile, esecurile sau timpeniile trecute. Numai si numai daca le dau o nota haslie, amuzanta. Pentru ca, pe toti ne unfla risul cind ne amintim patanii din trecut. De ce? Nu stiu. Dar probabil ca trecerea timpului le da o alta savoare, scoate in evidenta ridicolul sau poate comicul acelor intimplari dureroase. Sau, mai stii, exista si posibilitatea ca acele situatii sa fi fost de ris, nu de plins, pentru un … cineva oarecare. Si asta ar insemna ca dupa un timp, chiar daca ai fost implicat la momentul respectiv, apare detasarea si te trezesti povestind ca despre un eveniment la care ai fost martor, fara a fi implicat.

Extrapolind, putem spune ca expresia poate viza si situatii defuncte, nu numai persoane. Situatii disparute-n timp si despre care vorbim, in general, de bine si cu umor, amuzindu-ne si pe noi si pe altii. Mai exista si posibilitatea de-a face haz de necaz. Dar cred eu ca aceasta expresie care se refera la una dintre multiplele caracteristici ale romanului, are ca subiect evenimente de data recenta sau chiar in curs de desfasurare. Asa s-ar putea explica voia buna a participantilor la parastase, unde se ride mai abitir decit la petreceri.

Un exemplu de „haz de necaz” a unei situatii actuale e faptul ca in US ouale s-au scumpit exagerat de mult, ceea ce reprezinta un necaz. Ma refer la cele de gaina. Si de aceea cei care locuiesc linga granita cu Mexic, trec granita si cumpara cu miile, vinzindu-le mai apoi, cu profit, in US. Asta pina s-a prins potera de granita. Ceea ce e extrem de hazos, sau mai curind, tragi-comic. Intrucit acum poti intra ilegal in US, facind contrabanda cu droguri, arme si femei, dar nu poti aduce oua, tu ca american. Totusi, nu va grabiti sa consumati toata portia de ris. Cel mai haz dintre toate hazurile e faptul ca americanii au inceput sa inchirieze gaini ouatoare de la fermieri. Pare incredibil si de domeniul Albaniei Hodja-iste? Poate, dar uite ca a devenit o realitate americana. Si sa ne intelegem, fermierii nu vind ouatoarele, le inchiriaza. Nu-i asa ca e de balamuc? Balamucul din creierii atrofiati ai Mortului. Dar cum ziceam, de morti numai de bine.